your found family.
Un loc unde poți lăsa toate măștile jos, exact așa cum ești.
Dragă tu, cel care vrei să trăiești viața mai profund,
Mă bucur că ai ajuns aici.
Nu știu ce te-a adus pe pagina asta. Poate curiozitatea. Poate oboseala. Poate faptul că simți, de mult timp, că îți lipsește ceva, fără să poți spune exact ce.
Poate ai intrat în multe încăperi de-a lungul anilor și, de fiecare dată, ai simțit că trebuie să fii puțin altcineva decât ești. Puțin mai interesant. Puțin mai puternic. Puțin mai „bine".
Și poate că, încet-încet, ai ajuns să crezi că așa sunt toate locurile. Că nicăieri nu există spațiu pentru tine, exact așa cum ești, cu tot ce porți.
Eu nu cred asta.
Cred că fiecare dintre noi are nevoie, măcar o dată în viață, de un loc în care să poată pune jos toate măștile. Un loc unde nu trebuie să impresionezi pe nimeni. Un loc unde cineva spune, simplu: „Mă bucur că ai venit."
Din dorul acestui loc s-a născut Pe Prispă, spațiul în care te invit să explorăm împreună poveștile noastre, tiparele din familiile în care am crescut, felul în care ne apărăm și felul în care, uneori, ne pierdem pe noi. Nu ca pe un curs. Nu ca pe o listă de lucruri de reparat la tine. Ci ca pe o călătorie făcută în compania altora, oameni care aleg, ca și tine, să vină exact așa cum sunt.
Pentru că adevărul e că nu ne transformăm pentru că ni s-a spus ce e „în neregulă" cu noi. Ne transformăm atunci când întâlnim oameni în fața cărora avem, în sfârșit, curajul să fim cine suntem deja.
Cu drag,
Codrina
E început de toamnă.
Afară se lasă încet seara, iar lumânările sunt deja aprinse.
Ceaiul miroase a scorțișoară și ghimbir.
Primești o pătură, iar cineva îți face loc lângă el.
Nu trebuie să găsești subiecte de conversație. Nu trebuie să fii interesant. Nu trebuie să demonstrezi nimic.
Respiri.
Și, pentru prima dată după foarte mult timp, corpul tău înțelege că este în siguranță.
E despre ce se întâmplă între oameni atunci când există suficientă siguranță. Fiecare întâlnire e diferită, dar toate au același scop: să construim, încet, un loc în care să ne simțim acasă.
Trecem prin experiențe transformatoare împreună, în care grupul însuși devine motorul vindecării.
Ne apropiem, cu blândețe, de toate părțile din interiorul nostru, mai ales de cele din umbră, de cele de care nu ne place, de cele de care am vrea să scăpăm.
Poveștile ies din cap și intră în cameră, prin culoare și mișcare, ca să le putem privi altfel.
Privim, cu grijă, tiparele moștenite din familiile din care venim, ca să înțelegem ce e al nostru și ce am purtat pentru alții.
Momente de liniște, de coborâre în corp, și timp pentru gânduri care au nevoie de spațiu pe hârtie.
Pași mici, concreți, prin care grupul se transformă, întâlnire cu întâlnire, într-un loc sigur.
Uneori, cel mai profund lucru se întâmplă prin joc, fără presiunea de a găsi „răspunsul corect".
Spațiu, la finalul fiecărei experiențe, pentru a pune în cuvinte ce s-a mișcat în tine și pentru a fi ascultat.
Și, de fiecare dată, câteva exerciții pentru acasă, ca procesul să continue și în viața ta de zi cu zi, nu doar în seara aceea.
Când m-am mutat din București la țară, am început să petrec multe seri pe prispa casei, în jurul focului, la povești.
Există ceva aparte în locul acela. Oamenii se opresc. Își încetinesc ritmul. Poveștile curg altfel. Nu există grabă. Nu există măști.
Și, fără să-mi dau seama, am început să-mi imaginez cum ar fi dacă v-aș putea invita și pe voi acolo. Nu neapărat lângă un foc adevărat, ci într-un spațiu în care să construim, împreună, genul acela de comunitate pe care mulți dintre noi am căutat-o ani întregi, fără s-o găsim.
De aceea am ales să transpun Pe Prispă și în online: pentru cei care nu au o prispă a lor. Pentru cei plecați departe de casă. Pentru cei care, oriunde ar fi, nu au încă o comunitate în care să se simtă în siguranță.
Așa s-a născut Pe Prispă.
Psihoterapeut și omul care va fi acolo, la fiecare întâlnire, ținând spațiul pentru tot ce aduceți cu voi.
Cred în psihoterapia care nu se întâmplă doar prin cuvinte, ci și prin relații. Cred că transformarea nu vine atunci când cineva îți spune cine ar trebui să fii, ci atunci când întâlnești oameni în fața cărora ai curajul să fii exact cine ești deja.
Asta îmi doresc cel mai mult pentru fiecare om care ajunge Pe Prispă: să plece cu sentimentul că nu mai este singur.
calendarul întâlnirilor
Te poți înscrie în fiecare lună. Dacă știi din timp că într-o lună nu vei putea participa, e suficient să mă anunți.
Plata se face la începutul fiecărei luni. Dacă nu poți participa la o întâlnire din lună, prețul abonamentului rămâne același. Pentru că grupul rămâne restrâns și locul tău este păstrat pe toată durata lunii, anulările de ultim moment nu pot fi rambursate.
Poate că nu ai ajuns întâmplător pe pagina asta. Poate că, de fapt, ai căutat de mult timp exact genul acesta de loc, un loc unde nu ești întrebat ce ai realizat, ci cum îți este inima.
Nu trebuie să vii pregătit.
Nu trebuie să ai toate răspunsurile.
Trebuie doar să vii.